, Manastirea cisterciana de la Câraa

 

 

Despre înfiinaarea Ordinului Cistercian

 

Prin obligaaia de a munci , impusa de regula monastica, renunaându-se în acelaşi timp la viaaa fastuasa, comunitaaile monahale ajunsesera curând sa acumuleze o însemnata baza materiala, care deja în sec.X-XI asigura mai mult decât simpla existenta . Astfel şi în cazul abaaiei benedictine de la Cluny posesiunile agrare, care de altfel determinau ierarhia medievala, donate manastirilor spre "asigurarea sufletului" , pusesera bazele unei bogaaii , care îşi gasea expresia pâna şi în complexul manastiresc extins si diferenaiat.In consecinaa, munca câmpului fusese delegata arendaşilor si slugilor, calugarii ajungând sa duca un mod de viaaa aristocrat. Abaaii se înaelegeau drept pazitori ai coştiinaei crestinataaii întregi şi câstigau influenaan toate domeniile vieaii bisericeşti şi politice.

Viaaa luxurioasa din complexul Cluny împreuna cu deficienaele supracentralismului, golisera de conainut regulile monastice si provocau la reforma.

Bazele a ceea ce se va numi mai tarziu Ordinul Cistercian au fost puse de catre abatele benedictin Robert de Molesme în dieceza Langres, prin înfiintarea la 21 martie 1098 in Burgundia , în pustia de la Citeaux (Cistercium) / Dijon, a unei noi manastiri, împreuna cu priorul Alberich, calugarul englez Stephan Hardin si cu alai 20 de monahi.

Departe de fastuozitatea si pompul liturgic al manastirii de baştina, aceştia doreau doar sa transpuna în viaaa regula ordinului în adevaratul ei sens, aşa cum o intenaionase sf. Benedict de Nursia deja in sec. Al VI-lea, obligându-i pe calugarii sai de la Monte Cassino la asceza , castitate , rugaciune si munca.Din aceasta iniaiativa curând lua fiinaa un ordin reformator de sine statator.

Statutele ordinului, constituind Charta Caritatis, au fost definitivate de catre STEPHEN Harding,

Fig.2 Biserica abaaiei din Pontigny (III)

al treilea abate de la înfiinaare(1109-1133).Incepând cu 1119, aceasta a stat la baza vieaii abaaiei.Caracteristica acestei reguli era orientarea de la cele lumesti spre interior, "odata cu o pronunaata simplitate a alimentaaiei, a vestimentaaiei, a cladirilor.

Abaaiile îşi pastrau fiecare independenaa , fapt prin care Stephen Harding redadea manastirilor caracterul de comunitate familiala, intentionat de sf. Benedict. Filiaaiile(metoc) pastrau o strânsa legatura spirituala şi duhovniceasca cu manastirea —mama.Parintele abate al manastirii- mama se îngrijea de urmarea regulii şi statutelor în cadrul filiaaiilor. Ca si manastire de baştina, Citeaux primise o poziaie deosebita intr-atât, ca aici se reuneau annual in Capitlul General abaaii ordinului.

Ordinul de la Citeaux fusese curând periclitat prin respingatoarea severitate a masurilor de pocainaa , pâna ce luase avânt , odata cu intrarea tânarului nobil Bernad de Fontaines (1090-1153),

, împreuna cu treizeci de membri ai familiei si prieteni in anul 1112.Implicându-se în viaaa acestei abaaii, Bernard deClairvaux, cum a fost apoi numit, a prilejuit înflorirea neaşteptata a ordinului reformator.

Activitaaii sale i se datoreaza faptul ca în urmatorii patru ani au putut fi înfiintate 4 noi abaaii, La Ferte(1113), Pontigny(1114),Clairvaux(1115), şi Morimond(1115). Toate filiaaiile de mai târziu se vor trage din aceste manastiri "primare".

Papa Eugen III (1145-1153), la rândul sau cistercian, i-a încredinaat marelui predicator, fostului sau dascal Bernard, predica de propaganda pentru cea de-a II-a Crudiada.Astfel, Bernard deClairvaux avusese un important aport în formarea cruciadei din 1147, care din punct de vedere spiritual-misionar a eşuat, dar a pregatit, în schimb, marea expansiune a ordinului.

In anul moraii lui Bernard, 1153, existau 68 de abaaii nou înfiinaate iar peste 300 de abaaii benedictine existente se supusera noii reguli.La 1154, doar filiaaiile manastirii Clairvaux erau în numar de 166.

Idealul simplitaaii şi saraciei monastice urma sa fie extins si asupra cladirilor bisericesti, prin reductia formelor arhitectonice pâna la pura funcaionalitate.("Reduktionsgotik gotic "reductiv")

Fig.3 Planul ideal al unei manastiri cisterciene

 

Dupa parerea abatelui de la Clairvaux, planul ideal al unei biserici cisterciene avea forma de cruce, cu sanctuar dreptunghiular, cu 4-8 capele spre est, din transept.Acest plan a fost materializat prima data în filiaaia sa de la Fontenay(1147), impunându-se pâna în 1153 aproape tuturor filiaaiilor sale din Franta, Germania, Italia, Anglia şi Suedia.

Dupa moartea sa, în 1153, corul dreptunghiular a fost refacut poligonal, cu deambulatoriu, marcând turnura spre gotic.

Cât traia Bernard, Clairvaux avea arhitecai celebri în rândul calugarilor:Achard, conducatorul şantierului la Clairvaux si Himmerod,(1138), Gaufrid la Fontains/ Anglia şi la Clairmarais/ Flandra precum şi Robert la Mellifont/ Irlanda. Dar au fost consultaai şi arhitecai mireni, cum ar fi expertul francez Villard de Honnecourt

 

 

 

a carui manual conaine şi o schiaa de plan cu "soluaia estului-tip Bernard", precum şi una pentru cor poligonal cu deambulatoriu(pentru abaaia franceza Vaucelles).

Spre deosebire de bisericile benedictine, împodobite cu fresca, sculpturi şi relicvare, bisericile cisterciene ofereau o privelişte a severitaaii, a rigorii spiritualizate.Biserica este comparata cu templul Sfântului Duh din sufletul calugarului, a carui interiorizare o urmarea Bernard, marcând în sensul sf. Augustin dezvoltarea unei arhitecturi care traducea programul religios al ordinului.Astfel, Capitlul General , cel mai înalt for al cistercienilor, interzicea vitraliile colorate, décor figurativ la portaluri şi capiteluri; în locul turnurilor de piatra se accepta doar o turla din lemn.Pe la 1240 s-a ordonat îndepartarea tuturor imaginilor de altar , acceptându-se doar o simpla cruce pictata pe masa altarului.

Din marturia unui contemporan reiese ca cistercienii au reintrodus munca fizica în manastirile lor "pentru a nu trai dupa urma sudorii saracilor". Intrucât noile manastiri nu se construiau decat în vai neprimitoare , ceea ce necesita o intensa munca de defrişare şi drenaj, cistercienii au ajuns mult admiraaii ecologi ai Evului mediu.Pâna şi criticii din tabara monastica de Cluny, care vorbeau dispreauitor despre "noii calugari, care lucreaza pamântul şi cara gunoi", le admirau rezultatele.("Daai calugarilor din Câteaux o mlaştina pustie sau o padure salbaticita, lasaai sa treaca câaiva ani şi veai gasi acolo nu numai biserici frumoase , ci şi aşezari omeneşti.")

 

 

 

 

 

Calugari cistercieni în Transilvania

 

Apariaia manastirii din Câraa se datoreaza în buna masura continuitaaii mariajelor de orientare franceza ale regilor Arpadieni. Abaaia din Cikador , filiata din Morimond prin intermediul celei din Heiligenkreuz înca în 1142, a fost cea dintâi manastire cisterciana în regatul Ungariei, înfiinaata curând dupa începutul domniei lui Geza II.(1141-1162).La insistenaa Annei de Chatillon, prima soaie a lui Bela III, s-a întemeiat în 1179, în filiaaie directa din Pontigny, abaaia Igris pe Mureşul inferior;metocul acesteia , "Abbaaia beatae Mariae Virginis de Candelis", dateaza din 1202.A doua casatorie a lui Bela III., cu Margareta, fiica lui Ludovic VII., a însemnat pentru Ungaria o adevarata expansiune a ordinului cistercian. Au fost înfiintate, aproape fara exceptie sub patronaj regal, câteva filiaturi directe de la manastiri ale Franaei:Zirc la1182 de la Clairvaux, Szentgotthard la 1183 de la Troisfontaines si Pilis la 1184 din Acey.Inca din 1183, cu ocazia vizitei abatelui Pierre din Cateaux, regele Bela III., deşi era orientat mai degraba spre Bizana, le conferise cistercienilor toate drepturile de care se bucurau în Franaa.Urmasera alte filiaturi sub patronaj regal : la1205 Topuszko de la Clairvaux si la 1235 Belakut de la Troisfontaines, iar bisericile manastirilor din Pilis şi din Igris fusesera alese drept necropole regale.

Fig.5 Portalul vestic al bisericii dealului din Cisnadioara

 

Prima casatorie a lui Andrei II (1205-1235), cu Gertrud de Andechs-Meran, soaia de neam german, pare sa fi favorizat influenaele artistice ale Renaniei de nord asupra manastirii din Câraa, prin intermediul şantierelor regale.

Iniaiativa chemarii Cavalerilor Teutoni în Tara Bârsei îi aparaine fratelui reginei.Gertrud îl facuse pe tânarul Berthold arhiepiscop deKalocsa si ban al Croaaiei.Un alt frate al ei, Eckbert, episcop la Bamberg, mijlocise în acelaşi an 1211 logodna Elisabetei, fiica lui Andrei II.(sanctificata in 1235) cu Ludwig, fiul contelui de Turingia.

A doua casatorie, în 1215, a lui Andrei II. a însemnat din nou întarirea elementului valon în cadrul politicii dinastice: Jolanthe de Courtenay era fiica lui Pierre II. de Courtenay, conte de Auxerre, Tonnere si Namur, care în anul 1216 a ajuns împarat "latin" al Constantinopolului.Regina Jolanthe copilarise la Auxere, în imediata apropiere de Pontigny.Prin intermediul ei, personalitaai de talia lui Villard de Honnecourt şi-au exercitat influenaa asupra Ungariei şi, datorita acleiaşi protecaii regale, au ajuns pe tronurile episcopale Berthold la Pecs si Raynaldus din Normandia în Alba Iulia.(Unul din celebrii sai predecesori, francezul Adrianus (1181-1202), fusese înainte protopop la Buda şi în calitatea sa de protonotar al Cancelariei regale introdusese scriptologia în demersurile juridice.In decursul a 100 de ani aceasta funcaie a fost deainuta de valoni, romani, francezi, unii dintre aceştia proveniai din dieceza Liege(K.K.Klein. Latiniin Siebenburgen)

Acestei elite influente în plan politic şi cultural îi aparainea desigur şi magistrul Gocelinus, unul din familiarii casei regale si susainatorul cistercienilor din Pontigny.Plecarea lui de la Igris la filiaaia din Câraa a prilejuit prima atestare documentara a abaaiei, la 1223 (de remarcat ca Laszlo Galdi intuieşte în 1940 ca ctitorul bisericii Sf. Mihail din Cisnadioara trebuie sa fi fost francez.)

In acest document regele Andrei II. atesta la 30 Noiembrie 1223 donaaia biserici Sf. Mihail din partea clericului Gocelinus catre abaaia din Câraa.

Partea de narratio spune ca regele a daruit spre stapânire îndelungata iubitului sau cleric (clerico nostrs) Gocelinus Sf. "mons Michaelis" înTransilvania, împreuna cu biserica si domeniile, pe care le obainuse de la Prepozitura Sibiului în schimbul

 

terrei Borothnic(Stejeriş).La batrâneae, magistrul,din grija pentru odihna sufletului, de care toti am vea trebuinta, a donat dealul cu biserica şi terenul, cu toata aşezarea şi cu veniturile de la locuitori, numitei manastiri drept posesiune ferma(dupa k.k.klein, care dedica o lucrare elementului valon din Transilvania , precum si valenaelor acestuia în contextul istoric al vremii).

La o suta de ani de la apariaia sa în Franaa , goticul timpuriu burgund a patruns în Transilvania prin Ordinul Cistercian, care a întemeiat un metoc al Igrisului, pe malul Oltului, în "terra blachorum et bisenorum". Analogiile cu manastirile cisterciene din Europa centrala, dar şi renumele de care se bucura manastirea deja la mijloul sec. al XIII-lea, presupun începerea construirii curând dupa înfiinaare.Dupa ce prima construcaie a fost naruita în urgia invaziei tatare din 1241,pe la 1250 cistercienii şi-au recladit abaaia în formele goticului timpuriu, aceasta influenaând, atât în forma constructiva cât şi ca décor arhitectural, o serie de lacaşuri de cult ale Transilvaniei.(Dancu)

 

 

Date stilistice

 

Planul bisericii este de tip Fontenay, de larga raspândire, derivat din planul Claivaux II, deosebindu-se de aceste modele prin închiderea poligonala a corului, caracteristica începuului de"maturizare" a goticului .

Bazilica trinavata de la Câraa este conceputa în sistem legat al carui etalon pentru dimensiunile în plan este careul central, care se prelungeşte spre nord şi sud în bratele transeptului , iar spre vest în cele 4 travee patrate ale navei principale, carora le corespund 8 travee ale navelor secundare , la jumatatea marimii celorlalte.

Planul în sistem legat , apartinând romanicului, este acoperit cu bolta sexpartita în nava principala şi transept, careul şi navele laterale fiind acoperite în bolta cu nervuri în cruce.Un alt rapel romanic îl constituie arcele dublou ale bolailor.(Tataru)

Se remarca asemanarea formulei de plan cu abaaia Loc-Dieu din sudul Franaei, şi cu San Martino al Cimino din Viterbo, situata în nordul Italiei, care sunt tot filiaaii din Pontigny, abaaie care a promovat corul poligonal, ce-i drept , pe atunci împrejmuit cu capele, (Entz)

Modelul de boltire sexpartita pentru nava principala putea fi gasit la bisericile abaaiilor din Preuilly şi Walkenried.(Thalgott)

Zidul estic al braaelor transeptului este perforat de câte doua arce ogivale înalte, prin care se accede la capelele geminate, adosate corului.Capelele dreptunghiulare erau supraetajate, aceasta fiind caracteristica unor importante biserici din Franaa, Germania, Italia, Elveaia şi Spania, care apare mai rar în sec. al XII-lea (Eberbach, Noirlac), mai des în sec. XIII-XIV.Existenaa acestor capele dovedeşte atât raza mare a sferei de receptare, cât şi aptitudinea şantierului transilvanean de a prelua inovaaii arhitecturale.

O astfel de degajare a sistemului legat prin abaterea de la patrat , cum se gaseşte la Câraa, marcheaza goticul cistercian în a 2. Jumatate a sec. al XIII-lea.(Dancu)

De asemenea, închiderea poligonala de 5/8 a corului (analogii cu Gelnhausen) cu ferestrele ogivale geminate supraânalaate în est, ferestrele ocoli cu trafor patrulob sau hexalob, anumite tipuri de console şi chei de bolta, secaiunea trapezoidala a nervurilor, consolele manunchiuri de câte 3 colonete angajate, cu capitel cu croşeta, boltile sexpartite- toate acestea sunt elemente caracteristice edificiilor cisterciene.(Dancu)

Distribuaia oculilor şi cornişa sprijinita pe şirul de consoliae sunt tot caracteristici ale goticului burgund.Ferestrele geminate din est , combinate cu un ocul hexalob deasupra reprezinta prototipul mulurii de piatra, refuzata cu înverşunare de cistercieni.(Tataru)

Exista analogii referitoare la distribuirea ferestrelor corului (Longpont), a oculilor navei principale (Royaumont), cât şi în ce priveşte galeria boltita(Bonpont, Noirlac), iar capitelurile cu croşeta şi derivatele lor cu palmeta nu sunt doar caracteristice cladirilor cisterciene ale sec. al XIII-lea, (din Ile de France, Noirlac sau Poyaumont), ci apar şi la alte edificii bisericeşti, cum ar fi catedrala din Chartres sau biserica Ste. Madeleine din Châteaudun.

 

 

Unele forme de plastica arhitecturala îşi gasesc analogiile în Renania de nord , care a dat naştere mai multor edificii tributare Romanicului "al III-lea , , - o faza târzie legata de dinastia Staufen . (Limburg, Koln, Bonn, Heisterbach, Essen-Werden).Pornind de la un plan bazical în sistem legat, acoperit în bolai sexpartite, apar forme arhitecturale care se reântalnesc şi la Câraa în aceeaşi intenaie şi maniera decorativa:aceleaşi dispoziaii de cor pentagonal(Bonn), oculi cu hexalob, cadre de lesene cu muchie teşita(St. Severin, Koln), friza de bolaişoare pe consoliae(Bonn), toate acestea datate în prima jumatate a sec. al XIII-lea.

.

Fig. 11 Corul bisericii din Carta:ferestrele si friza cu console

Trecerea de la contraforturi simple la lesene teşite, întâlnita în spaaiul renan pe la 1200, îşi gaseşte aplicare la faaada de nord a bisericii şi la corpul est al manastirii din Câraa.(Analogii la Monchengladbach).(Machat)

 

 

 

 

 

 

Fig.12 Evoluaia stilistica a capitelurilor

Primei faze de construcaie, de la începutul sec. al XIII-lea , îi aparaine desigur capitelul cubic cu maşti arhaice.Simultaneitatea folosirii capitelurilor cu palmete, cu o pronuntata voluta a croşetei de cola- ale romanicului târziu, cu cele cu bulb de boboc- ale goticului timpuriu, este o marca stilistica a mai multor manastiri de sec. al XIII-lea timpuriu, fara a însemna o cenzura în construcaie. Expresia artistica unitara dovedeşte acest lucru.

Baza de coloana cu tor sprijinit in consoliae îşi gaseşte analogia la St. Denis, unde a fost creata pe la 1230/40, indiciul servindu-ne pentru datarea cladirii capitulare din Câraa.

Atât în faze timpurii cât şi mai târziu, cheile de bolta prelucreaza drept motiv decorativ floarea de maceş, simbol al Fecioarei.Cheia de bolta a careului altarului o arata pe Fecioara în chip de Imparateasa a cerurilor

 

 

Fig. 13 Corul capelei Sf. Mihail din Ebrach

 

 

.

Fig. 14 Capiteluri din Maulbronn si Câraa

Lucrarile la biserica au fost încheiate spre sfârşitul sec. al XIII-lea , cu portalul de vest , a carui friza de capiteluri şi timpan decorativ poarta însemnele goticului matur.

Zidul de desparaire a careului de nava, strapuns de arcul trilob, ne sugereaza prezenaa unei comunitaai de fratres conversi, fraai laici, importanta mâna de lucru pentru manastiri.

Zidurile din nord si din sud au grosimi diferite; cel sudic este pregatit pentru a i se adosa galeria boltita, cel de la nord , mai simplu, are contraforturi.

 

 

 

 

Fig.15Capiteluri din Otterberg, Morimond si Lilienfeld

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ruinele abatiei cuprind : corul si o parte din transept, care la

1721 au fost consacrate drept spatiu liturgic, nava principala, azi cimitir al eroilor din primul Razboi mondial, lapidariul, apoi zidul corpului din est şi casa parohiala, construita în aripa claustrului

Se remarca ,de asemenea, timpanul triunghiular din vest, traforat de marea rozasa, portalul marcat de fronton triunghiular în rezalit, cu arhivola ogivala(şi profilatura adânca, în 4 randuri, profile bagheta şi 2 profile în forma de para, alternate cu scotii, friza capitelurilor cu viaa abundenta, cu motive florale si mici maşti umane.)

Singura urma a unei bolai sexpartite se gaseşte pe zidul sudic al ultimei travee a navei, adosata timpanului de vest, fapt indicat de poziaia unei console.S-a dovedit ca în timp ultimele doua travee, ramase intacte pâna la 1420, au suferit apoi mai multe avarieri, zidurile fiind reconstruite din caramida, cu bolai cu tot, începând de la înalaimea de 4 m .

Zidul corpului din est din prelungirea braaului sudic al transeptului prezinta analogii cu pridvorul biesricii din Pontigny, în ceea ce priveşte dispoziaia golurilor:intrarea boltita în plin cintru, flancata de doua ferestre geminate, ogivale, supraboltite semicircular, ca si caracteristica a întrepatrunderii formelor de arhitectura romanice cu cele gotice.Boltile nervurate în cruce ale salii capitulare se descarcau pe console masive de forma tronconica şi pe cei doi stâlpi masivi din axul spaaiului.

Dormitoriul comun, alcatuit din zece travee oblonge, acoperite cu bolai nervurate în diagonala, avea ferestre înguste, dreptunghiulare spre vest.(Analogii cu Altenberg).Inconsecventa axelor compozitionale dintre parter si etaj denota schimbarea de intenaii constructive.(Busuioc)

Fig. 16 Capitel din sala capitulara din Câraa

Consolele şi manunchiurile fine de coloane prezinta analogii cu Lilienfeld(Thalgott); în condiaiile în care, pentru ancheta respectiv mijlocirea dintre regele Andrei II. şi şeful turingian al Teutonilor,Hermann de Salza, au fost nominalizaai abaaii de la Igris, Câraa şi Lilienfeld, se poate presupune existenta unei legaturi intre aceste manastiri.(Reissenberger,Klein, Busuioc)

Fig. 17 Baza de coloana din sala capitulara din Câraa

 

 

 

Fig.18 Capiteluri din Câraa

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Fig.19 Chei de bolt[ din Câraa(a,b) şi din Maulbronn (c)

In jurul anului 1495, Magistratul Sibiului a efectuat reparaaii, o parte din claustru înglobandu-se în actuala casa parohiala.Pe lista de meşteri a figurat şi renumitul Andreas Lapicida.

.

Fig.20 Cheia de bolta a patratului corului din Câraa

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Influenta abaaiilor filiate din Morimond, respectiv Heiligenkreuz, asupra manastirii din Câraa nu se pot evidenaia clar.

Fig. 21 Cpitel al ferestrei geminate

La inceputul sec. al XIII-lea este atestata de prezenaa de meşteri germani la abaaia benedictina din Lebeny, la şantierele din Aracs şi Jak.Nu e exclus ca interdicaia de a folosi mâna de lucru straina de ordin, formulata la1157, sa-şi fi pierdut din rigoare, astfel ca pe la mijlocul sec. al XIII-lea, meşteri din aarile germane, veniai dupa invazia tatara drept colonişti("Nachsiedlung"),sa se fi ataşat şantierelor.

Fig. 22 Deschideri spre sala capitulara, Câraa

In sec. al XIII-lea , tipul de plan în sistem legat trebuie sa fi fost preluat mai degraba din spaaiul german.(Tataru)

Fig.23 Fatada vestica a cladiri capitulare

Referitor la combinaaiile de forme arhitecturale "cert preluate din spatiul renan"(Machat), amintim de casatoria" germana" (pâna la 1213), urmata de cea "franceza" a lui Andrei II.Consecintele "politico — economice" ale acestora puteau viza si componenaa şantierelor regale.

La 1418,regele Sigismund al Ungariei menaioneaza faptul ca biserica din Câraa ar fi servit unuia din înaintaşii sai regali drept necropola.Cercetarile arheologice efectuate de catre Victor Roth la începutul sec. al XIX-lea nu au (mai) gasit urme;la 1852 biserica fusese pardosita, cu care ocazie au fost "desafectate" toate mormintele din spatiul liturgic.

Fig.24 Portalul vestic al bisericii Câraa

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sapaturile arheologice mai recente au scos la iveala fundaaiile primei biserici, care nu a fost terminata dar trebuie sa fi fost în folosinaa vreme mai îndelungata(morminte în cor).Biserica actuala este deplasata spre sud , astfel încât capetele din nord sa se aşeze pe fundaaiile bisericii vechi, care a fost demolata îngrijit , refolosindu-se materielul.O moneda, un banalus al lui Stefan V. în calitate de ban al Slavoniei, datata pe la 1270/72, ne indica faptul ca documentele de la 1271,1272 şi 1299 vorbesc de actuala biserica.

Indicaaii asupra cromaticii exterioare a manastirii se gasesc în articolul publicat în 1929 de Hermann Phleps: pe suprafeaele albe de tencuiala ar fi fost desenate cu galben bosaje ale ancadramentelor ferestrelor, lesenele, friza cornişei, acoperirea si faaa contraforturilor,- maniera evidentita şi la cladirile cistercienilor din Renania.(Machat)

Dupa ce Ordinul Cavalerilor Teutoni a primit de la Andrei II Tara Bârsei, situata în curbura Carpaailor, cavalerii au început sa-şi fortifice poziaia strategica împotriva cumanilor pagâni de la sud-est şi au înfiinaat 13 localitaai.Stradaniile Ordinului , de a organiza cu ajutorul papei un stat manastiresc, a dus la alungarea lui din Transilvania, în 1225.

In 1224, Andrei II. oferise coloniştilor Hospites flandrenses et teutonici, chemaai de Geza II. pentru asigurarea graniaelor, printr-un document de excepaie(Andreanum),

Fig.25 Consola din Câraa, capitel din Lilienfeld

pamântul de la Oraştie la Drauşeni (Altes Land) pentru a întemeia aşezari ;le conferise privilegii legate de alegerea preotului şi jurisdicaie proprie, în schimbul unui impozit regal şi a unor obligaaii militare.(In decursul a 700 de ani , documentul a stat la baza drepturilor coloniştilor germani şi a fost confirmat de 21 de ori. )

Fig .26 Portal al bisericii abaaiei din Heiligenkreuz(detaliu)

 

Acest pas important economic şi strategic şi refuzul fiului sau, Bela(IV) în postura de rex junior, de a rechema Ordinul Cavalerilor Teutoni, l-a determinat pe Andrei II. sa puna sub patronajul Cistercienilor din Câraa cele mai importante localitaai le Teutonilor, Feldioara/ Marienburg, Prejmer/Tartlau, Sampetru/Petersburg si Harman/Honigberg, ceea ce a avut consecinae în construirea bisericilor începute.

Fig.27 Corul basilicii din Feldioara Fig.28 Feldioara, capiteluri cu legenda Sf.

Fig.29 Corul bisericii sfintei cruci din Prejmer

 

 

Invazia tatarilor din 1241 a însemnat pentru tot ce era viaaa şi cladire o profunda încercare.

La Feldioara/ Marienburg, dupa 1241, casa conventuala a Ordinului

Teutonilor(Castrum Mariae) a fost transformata în actuala bazilica, al carei cor, pe atunci cu apsida rotunda, cu tavan plat si ferestre romanice,constituia capela.Corul a primit caracteristici ale goticului cistercian: a fost închis poligonal si a dobândit ferestre înalte ogivale, şi un registru de oculi.Capitelurile cu iz de romanic târziu, din est, prelucreaza tematica Ordinului Teuton: pe lânga scena dedicata lui Hrist apare transpusa legenda sf. Gheorghe, sfântul patron al ordinului, al carui mormânt aflat in Palestina era cunoscut ordinului, chemat la 1211 dintr-acolo.

Biserica Sintei Cruci din Prejmer/ Tarlau, începuta in jurul anului 1218, are la baza un plan în cruce greaca, de influenaa orientala, cu abside(brate) închise poligonal.Dupa schimbarea patronajului in 1240 şi invazia tatara din 1241 se continua construirea in goticul timpuriu cistercian: patratele absidelor mai pastreaza modul de boltire tipic, sexpartit, consolele si capitelurile au forme cunoscute; capelele accesibile prin arhivole ogivale, nişa altarului asemanatoare celei din Câraa, ferestrele ogivale geminate, alungite, in est, oculi sub cornişa formata din scotie cu inşiruire de boboci.

 

Fig.30 Corul bisericii Sf. Bartolomeu/ Braşov

Biserica Sf. Bartolomeu este cel mai îngrijit edificiu din cele de influenaa a şantierului Câraa.Planul cu transept are amprenta cisterciana, de asemenea şi corul cu ferestrele geminate, terminate in ogiva, mult alungite, la rasarit, cu oculi, cu sistemul de boltire sexpartit; in braaele transeptului, consolele figurative înmanuncheaza nervurile boltilor.

Cu exceptia bisericilor oraşeneşti ale stilului de tranziaie, prezenaa transeptului este o manifestare a influenaei şantierului cistercian de la Câraa.

Observam influenaa şantierului amintit şi la biserica din Ghimbav/ Weidenbach, la capelele, boltite în cruce, adosate corului.

Portalul vestic din Cristian BV/Neustadt dovedeşte prin capitelurile cu croşeta(bulbi) influenaa cisterciana iar friza capitelurilor portalului de la Halchiu/ Heldsdorf este alcatuita asemanator celei din Câraa.

Una din interdictiile cisterciene, formulate in 1157, referitoare la activarea meşterilor propii la şantiere straine, nu a fost urmata; atât bisericile benedicte din Pannonnhalma şi din Trebic, cât si Domnul din Alba Iulia, început pe la 1100, care a fost repornit dupa invazia tatara, vor primi aport de meşteri cistercieni.(Busuioc).

Fig.31 Portalul vestic al bisericii din Cristian/ Braşov

Faza timpurie de construcaie a bisericii(ev.) din Sebeş a fost influenaata de şantierul din Câraa, de asemenea, cladirea ce a precedat Biserica Neagra ar fi avut un plan asemanator bisericii din Bartolomeu.(Tataru)

Spre nord, influenaa cisterciana s-a oprit asupra corului bisericii din Sic(Nordul Transilvaniei)

Capitelurile cu croşeta (bulbi), înmanunchiate câte trei pe colonetele angajate susainute de consola, ca la bisericile din Drauseni/ Draas si Halmeag, de asemenea şi arcele trilobate ale portalurilor, sunt elemente de influenaa cisterciana.

Comuna Halmeag, odinioara saseasca, situata la marginea posesiunii manastirii, fusese depopulata în sec. al XV-lea şi recolonizata cu maghiari.

Planul bazilical prevedea doua turnuri de vest şi o tribuna(galerie) , elemente care au ramas la cota decenta a acoperişului bazilical unitar.In partea de sud a mai ramas intrarea preoaeasca, cu arc trilobat, alaturata capelei dreptunghiulare, cu traforuri,(muluri fine) spre rasarit.

Fig.32 Portalul vestic al bisericii din Halchiu/ Braşov

Careul corului pastreaza în mod exemplar o bolta sexpartita.Manunchiul de colonete, cu capiteluri boboc, se sprijina pe console figurative situate sub baze atice(cu inel).(analogii in Renania, pe la 1270).Bolta navei principale a suferit avarii şi a fost înlocuita cu una semicilindrica, cu penetraaiile completate, pastrându-se consolele şi manunchiurie de colonete drept martori ai boltirii originare.

Fig.33 Portalul vestic din Drauseni/Braşov

Istoria Abatiei din Câraa mai aduce între 1264 şi 1464 înca 12 confirmari regale respectiv extinderi ale drepturilor care cu timpul paleau.

Ca şi avanpost al misiunii catolice a ordinului, nu a avut de luptat doar împotriva turcilor navalitori.Schisma nu prea îndepartata produsese tensiuni în raportul faaa de vecinii orientati spre Bizana, din ale caror domenii, situate dincolo de Olt, fusesera desprinse cele pentru construirea manastirii.

Spre sfarşitul sec. al XIV-lea se înregistreaza tot mai dese violari de drepturi ale aaranilor de catre abaaie.Pe la 1418 regele someaza abatele de a nu-i mai împovora pe colonişti.Trei sate îşi aleg reprezentanai pentru a-i susaine in Instanaa împotriva abaaiei.

Fig.34 Corul bisericii din Halmeag: manunchi de colonete

Iese la iveala tot mai clar contradicaia între dreptul de patronaj decernat şi cel de libertas Cibiniensis, reconfirmata de aceaşi regi, şi de care se bucurau locuitorii acestor sate(Cloasterf/ Klosdorf, Crit/ Kreuz, Mesendorf / Meschendorf, Apos/ Abtsdorf, Carta / Kerz,Feldioara / Foldvar, Colun/ Kolun, Cartisoara / Walachisch-Kerz, Glimboaca / Harrbach, Cisnadioara / Michelsberg,).(Reissenberger).

Igrisul, abaaia-mama a celei din Câraa, situata pe ruta turcilor, a fost cu mare probabilitate rasa de pe faaa pamântului, curând dupa ultima atestare documentara, la 1440.(Klein)

Prin abatele Raymund Barenfub, atât abaaia cât si locuitorii satelor ajunsesera atât de pagubiai, la care se mai adaugau navalirile repetate ale turcilor, chiar aliaai cu "schismaticii"

 

Fig.35 Halmeag: bolta sexpartita din cor

In aceste condiaii regele Matei Corvin a subordonat în anul 1469 abaaia administraaiei celor Şapte Scaune , iar dupa ce masura se dovedise prea slaba, în 1474 a desfiinaat abaaia şi a dat toate drepturile ei Bisericii Sf. Maria a Sibiului, care îndeplinea rolul fostei Prepozituri(Reissenberger, Thalgott)

Dupa batalia de la Mohacs 1526, care a însemnat pentru Transilvania începutul vasalitaaii faaa de turci, reprezentanaa saesasca Universitas saxoniae , sub influenaa reformatorului umanist Johannes Honterus al Braşovului împreuna cu toata populaaia saseasca a înfaptuit Reforma între anii 1543 / 47.

Fig.36 Biserica Sfintei Cruci din Halmeag: consola figurativa

Declinul Abaaiei din Câraa se datoreaza desigur factorilor de criza interni si externi, însa desfiinaarea ei nu poate fi vazuta decât pe fondul acelei contradicaii juridice între drepturile de patronaj decernat si amintita libertas Cibiniensis.