MANASTIREA CISTERCIANA CARTA
Despre infiintarea Ordinului Cistercian
Prin obligatia de a munci , impusa de regula monastica, renuntandu-se in acelasi timp la viata fastuasa, comunitatile monahale ajunsesera curand sa acumuleze o insemnata baza materiala, care deja in sec.X-XI asigura mai mult decat simpla existenta . Astfel si in cazul abatiei benedictine de la Cluny posesiunile agrare, care de altfel determinau ierarhia medievala, donate manastirilor spre "asigurarea sufletului" , pusesera bazele unei bogatii , care isi gasea expresia pana si in complexul manastiresc extins si diferentiat.
Bazele a ceea ce se va numi mai tarziu Ordinul Cistercian au fost puse de catre abatele benedictin Robert de Molesme in dieceza Langres, prin infiintarea la 21 martie 1098 in Burgundia , in pustia de la Citeaux (Cistercium) / Dijon, a unei noi manastiri, impreuna cu priorul Alberich, calugarul englez Stephen Harding si cu alti 20 de monahi. Statutele ordinului, constituind Charta Caritatis, au fost definitivate de catre STEPHEN Harding, (biserica abatiei din potigni) Abatiile isi pastrau fiecare independenta , fapt prin care Stephen Harding redadea manastirilor caracterul de comunitate familiala, intentionat de sf. Benedict Papa Eugen III (1145-1153), la randul sau cistercian, i-a incredintat marelui predicator, fostului sau dascal Bernard, predica de propaganda pentru cea de-a II-a Cruciada.Astfel, Bernard deClairvaux avusese un important aport in formarea cruciadei din 1147, care din punct de vedere spiritual-misionar a esuat, dar a pregatit, in schimb, marea expansiune a ordinului. Dupa parerea abatelui de la Clairvaux, planul ideal al unei biserici cisterciene avea forma de cruce, cu sanctuar dreptunghiular, cu 4-8 capele spre est, din transept.Acest plan a fost materializat prima data in filiatia sa de la Fontenay(1147), impunându-se pâna in 1153 aproape tuturor filiatiilor sale din Franta, Germania, Italia, Anglia si Suedia. Dupa moartea sa, in 1153, corul dreptunghiular a fost refacut poligonal, cu deambulatoriu, marcand turnura spre gotic. Spre deosebire de bisericile benedictine, impodobite cu fresca, sculpturi si relicvare, bisericile cisterciene ofereau o priveliste a severitatii, a rigorii spiritualizate.Biserica este comparata cu templul Sfantului Duh din sufletul calugarului, a carui interiorizare o urmarea Bernard, marcand in sensul sf. Augustin dezvoltarea unei arhitecturi care traducea programul religios al ordinului.Astfel, Capitlul General , cel mai inalt for al cistercienilor, interzicea vitraliile colorate, decor figurativ la portaluri si capiteluri; in locul turnurilor de piatra se accepta doar o turla din lemn.Pe la 1240 s-a ordonat indepartarea tuturor imaginilor de altar , acceptandu-se doar o simpla cruce pictata pe masa altarului. Din marturia unui contemporan reiese ca cistercienii au reintrodus munca fizica in manastirile lor pentru a nu trai dupa urma sudorii saracilor. Intrucat noile manastiri nu se construiau decat in vai neprimitoare , ceea ce necesita o intensa munca de defrisare si drenaj, cistercienii au ajuns mult admiratii ecologi ai Evului mediu.
Calugari cistercieni in Transilvania
Aparitia manastirii din Carta se datoreaza in buna masura continuitatii mariajelor de orientare franceza ale regilor Arpadieni. Abatia din Cikador , filiata din Morimond prin intermediul celei din Heiligenkreuz inca in 1142, a fost cea dintai manastire cisterciana in regatul Ungariei, infiintata curand dupa inceputul domniei lui Geza II.(1141-1162). La insistenta Annei de Chatillon, prima sotie a lui Bela III, s-a intemeiat in 1179, in filiatie directa din Pontigny, abatia Igris pe Muresul inferior;metocul acesteia , "Abbatia beatae Mariae Virginis de Candelis", dateaza din 1202.A doua casatorie a lui Bela III., cu Margareta, fiica lui Ludovic VII., a insemnat pentru Ungaria o adevarata expansiune a ordinului cistercian. Au fost infiintate, aproape fara exceptie sub patronaj regal, cateva filiaturi directe de la manastiri ale Frantei:Zirc la1182 de la Clairvaux, Szentgotthard la 1183 de la Troisfontaines si Pilis la 1184 din Acey.Inca din 1183, cu ocazia vizitei abatelui Pierre din Cateaux, regele Bela III., desi era orientat mai degraba spre Bizant, le conferise cistercienilor toate drepturile de care se bucurau in Franta.Urmasera alte filiaturi sub patronaj regal : la 1205 Topuszko de la Clairvaux si la 1235 Belakut de la Troisfontaines, iar bisericile manastirilor din Pilis si din Igris fusesera alese drept necropole regale. Prima casatorie a lui Andrei II (1205-1235), cu Gertrud de Andechs-Meran, sotia de neam german, pare sa fi favorizat influentele artistice ale Renaniei de nord asupra manastirii din Carta, prin intermediul santierelor regale. Initiativa chemarii Cavalerilor Teutoni in Tara Barsei ii apartine fratelui reginei.Gertrud il facuse pe tânarul Berthold arhiepiscop deKalocsa si ban al Croatiei.Un alt frate al ei, Eckbert, episcop la Bamberg, mijlocise in acelasi an 1211 logodna Elisabetei, fiica lui Andrei II.(sanctificata in 1235) cu Ludwig, fiul contelui de Turingia. A doua casatorie, in 1215, a lui Andrei II. a insemnat din nou intarirea elementului valon in cadrul politicii dinastice: Jolanthe de Courtenay era fiica lui Pierre II. de Courtenay, conte de Auxerre, Tonnere si Namur, care in anul 1216 a ajuns imparat "latin" al Constantinopolului.Regina Jolanthe copilarise la Auxere, in imediata apropiere de Pontigny.Prin intermediul ei, personalitati de talia lui Villard de Honnecourt si-au exercitat influenta asupra Ungariei si, datorita acleiasi protectii regale, au ajuns pe tronurile episcopale Berthold la Pecs si Raynaldus din Normandia in Alba Iulia.(Unul din celebrii sai predecesori, francezul Adrianus (1181-1202), fusese inainte protopop la Buda si in calitatea sa de protonotar al Cancelariei regale introdusese scriptologia in demersurile juridice.In decursul a 100 de ani aceasta functie a fost detinuta de valoni, romani, francezi, unii dintre acestia proveniti din dieceza Liege(K.K.Klein. Latiniin Siebenburgen) Acestei elite influente in plan politic si cultural ii apartinea desigur si magistrul Gocelinus, unul din familiarii casei regale si sustinatorul cistercienilor din Pontigny.Plecarea lui de la Igris la filiatia din Carta a prilejuit prima atestare documentara a abatiei, la 1223 (de remarcat ca Laszlo Galdi intuieste in 1940 ca ctitorul bisericii Sf. Mihail din Cisnadioara trebuie sa fi fost francez.) In acest document regele Andrei II. atesta la 30 Noiembrie 1223 donatia biserici Sf. Mihail din partea clericului Gocelinus catre abatia din Carta. Partea de narratio spune ca regele a daruit spre stapanire indelungata iubitului sau cleric (clerico nostrs) Gocelinus Sf. "mons Michaelis" in Transilvania, impreuna cu biserica si domeniile, pe care le obtinuse de la Prepozitura Sibiului in schimbulterrei Borothnic(Stejeris).La batranete, magistrul,din grija pentru odihna sufletului, de care toti am vea trebuinta, a donat dealul cu biserica si terenul, cu toata asezarea si cu veniturile de la locuitori, numitei manastiri drept posesiune ferma(dupa k.k.klein, care dedica o lucrare elementului valon din Transilvania , precum si valentelor acestuia in contextul istoric al vremii). La o suta de ani de la aparitia sa in Franta , goticul timpuriu burgund a patruns in Transilvania prin Ordinul Cistercian, care a intemeiat un metoc al Igrisului, pe malul Oltului, in "terra blachorum et bisenorum". Analogiile cu manastirile cisterciene din Europa centrala, dar si renumele de care se bucura manastirea deja la mijloul sec. al XIII-lea, presupun inceperea construirii curand dupa infiintare.Dupa ce prima constructie a fost naruita in urgia invaziei tatare din 1241,pe la 1250 cistercienii si-au recladit abatia in formele goticului timpuriu, aceasta influentand, atat in forma constructiva cat si ca decor arhitectural, o serie de lacasuri de cult ale Transilvaniei.(Dancu)Date stilistice
Planul bisericii este de tip Fontenay, de larga raspandire, derivat din planul Claivaux II, deosebindu-se de aceste modele prin inchiderea poligonala a corului, caracteristica incepuului de"maturizare" a goticului . Bazilica trinavata de la Carta este conceputa in sistem legat al carui etalon pentru dimensiunile in plan este careul central, care se prelungeste spre nord si sud in bratele transeptului , iar spre vest in cele 4 travee patrate ale navei principale, carora le corespund 8 travee ale navelor secundare , la jumatatea marimii celorlalte. Planul in sistem legat , apartinand romanicului, este acoperit cu bolta sexpartita in nava principala si transept, careul si navele laterale fiind acoperite in bolta cu nervuri in cruce.Un alt rapel romanic il constituie arcele dublou ale boltilor.(Tataru) Modelul de boltire sexpartita pentru nava principala putea fi gasit la bisericile abatiilor din Preuilly si Walkenried.(Thalgott) Zidul estic al bratelor transeptului este perforat de cate doua arce ogivale inalte, prin care se accede la capelele geminate, adosate corului.Capelele dreptunghiulare erau supraetajate, aceasta fiind caracteristica unor importante biserici din Franta, Germania, Italia, Elvetia si Spania, care apare mai rar in sec. al XII-lea (Eberbach, Noirlac), mai des in sec. XIII-XIV.Existenta acestor capele dovedeste atât raza mare a sferei de receptare, cat si aptitudinea santierului transilvanean de a prelua inovatii arhitecturale. O astfel de degajare a sistemului legat prin abaterea de la patrat , cum se gaseste la Carta, marcheaza goticul cistercian in a 2. Jumatate a sec. al XIII-lea.(Dancu) De asemenea, inchiderea poligonala de 5/8 a corului (analogii cu Gelnhausen) cu ferestrele ogivale geminate supraanaltate in est, ferestrele ocoli cu trafor patrulob sau hexalob, anumite tipuri de console si chei de bolta, sectiunea trapezoidala a nervurilor, consolele manunchiuri de cate 3 colonete angajate, cu capitel cu croseta, boltile sexpartite- toate acestea sunt elemente caracteristice edificiilor cisterciene.(Dancu Unele forme de plastica arhitecturala isi gasesc analogiile in Renania de nord , care a dat nastere mai multor edificii tributare Romanicului "al III-lea , " - o faza tarzie legata de dinastia Staufen . (Limburg, Koln, Bonn, Heisterbach, Essen-Werden).Pornind de la un plan bazical in sistem legat, acoperit in bolti sexpartite, apar forme arhitecturale care se reantalnesc si la Carta in aceeasi intentie si maniera decorativa:aceleasi dispozitii de cor pentagonal(Bonn), oculi cu hexalob, cadre de lesene cu muchie tesita(St. Severin, Koln), friza de boltisoare pe consolite(Bonn), toate acestea datate in prima jumatate a sec. al XIII-lea. Trecerea de la contraforturi simple la lesene tesite, intalnita in spatiul renan pe la 1200, isi gaseste aplicare la fatada de nord a bisericii si la corpul est al manastirii din Carta.(Analogii la Monchengladbach).(Machat) Primei faze de constructie, de la inceputul sec. al XIII-lea , ii apartine desigur capitelul cubic cu masti arhaice.Simultaneitatea folosirii capitelurilor cu palmete, cu o pronuntata voluta a crosetei de colt- ale romanicului tarziu, cu cele cu bulb de boboc- ale goticului timpuriu, este o marca stilistica a mai multor manastiri de sec. al XIII-lea timpuriu, fara a insemna o cenzura in constructie. Expresia artistica unitara dovedeste acest lucru. Baza de coloana cu tor sprijinit in consolite isi gaseste analogia la St. Denis, unde a fost creata pe la 1230/40, indiciul servindu-ne pentru datarea cladirii capitulare din Carta. Atat in faze timpurii cat si mai tarziu, cheile de bolta prelucreaza drept motiv decorativ floarea de maces, simbol al Fecioarei.Cheia de bolta a careului altarului o arata pe Fecioara in chip de Imparateasa a cerurilor. Lucrarile la biserica au fost incheiate spre sfarsitul sec. al XIII-lea , cu portalul de vest , a carui friza de capiteluri si timpan decorativ poarta insemnele goticului matur. Zidul de despartire a careului de nava, strapuns de arcul trilob, ne sugereaza prezenta unei comunitati de fratres conversi, frati laici, importanta mâna de lucru pentru manastiri. Zidurile din nord si din sud au grosimi diferite; cel sudic este pregatit pentru a i se adosa galeria boltita, cel de la nord , mai simplu, are contraforturi. Ruinele abatiei cuprind : corul si o parte din transept, care la 1721 au fost consacrate drept spatiu liturgic, nava principala, azi cimitir al eroilor din primul Razboi mondial, lapidariul, apoi zidul corpului din est si casa parohiala, construita in aripa claustrului Se remarca ,de asemenea, timpanul triunghiular din vest, traforat de marea rozasa, portalul marcat de fronton triunghiular in rezalit, cu arhivola ogivala(si profilatura adanca, in 4 randuri, profile bagheta si 2 profile in forma de para, alternate cu scotii, friza capitelurilor cu vita abundenta, cu motive florale si mici masti umane.) Singura urma a unei bolti sexpartite se gaseste pe zidul sudic al ultimei travee a navei, adosata timpanului de vest, fapt indicat de pozitia unei console.S-a dovedit ca in timp ultimele doua travee, ramase intacte pana la 1420, au suferit apoi mai multe avarieri, zidurile fiind reconstruite din caramida, cu bolti cu tot, incepand de la inaltimea de 4 m . Zidul corpului din est din prelungirea bratului sudic al transeptului prezinta analogii cu pridvorul biesricii din Pontigny, in ceea ce priveste dispozitia golurilor:intrarea boltita in plin centru, flancata de doua ferestre geminate, ogivale, supraboltite semicircular, ca si caracteristica a intrepatrunderii formelor de arhitectura romanice cu cele gotice.Boltile nervurate in cruce ale salii capitulare se descarcau pe console masive de forma tronconica si pe cei doi stalpi masivi din axul spatiului. Dormitoriul comun, alcatuit din zece travee oblonge, acoperite cu bolti nervurate in diagonala, avea ferestre inguste, dreptunghiulare spre vest.(Analogii cu Altenberg).Inconsecventa axelor compozitionale dintre parter si etaj denota schimbarea de intentii constructive.(Busuioc In jurul anului 1495, Magistratul Sibiului a efectuat reparatii, o parte din claustru inglobandu-se in actuala casa parohiala.Pe lista de mesteri a figurat si renumitul Andreas Lapicida. (capitel al ferestrei) La inceputul sec. al XIII-lea este atestata de prezenta de mesteri germani la abatia benedictina din Lebeny, la santierele din Aracs si Jak.Nu e exclus ca interdictia de a folosi mana de lucru straina de ordin, formulata la1157, sa-si fi pierdut din rigoare, astfel ca pe la mijlocul sec. al XIII-lea, mesteri din tarile germane, veniti dupa invazia tatara drept colonisti(“Nachsiedlung”),sa se fi atasat santierelor. La 1418,regele Sigismund al Ungariei mentioneaza faptul ca biserica din Carta ar fi servit unuia din inaintasii sai regali drept necropola.Cercetarile arheologice efectuate de catre Victor Roth la inceputul sec. al XIX-lea nu au (mai) gasit urme;la 1852 biserica fusese pardosita, cu care ocazie au fost "desafectate" toate mormintele din spatiul liturgic. Declinul Abatiei din Carta se datoreaza desigur factorilor de criza interni si externi, insa desfiintarea ei nu poate fi vazuta decat pe fondul acelei contradictii juridice intre drepturile de patronaj decernat si amintita libertas Cibiniensis.